Fermierii din zona Moldovei se află printre agricultorii cei mai afectaţi de seceta pedologică extremă din anul 2020. Acum au intrat din nou în luptă pe frontul producţiei agricole. Ce dificultăţi majore întâmpină?
Fermierii, îndeosebi cei care anul trecut au inclus în structura de producţie agricolă preponderent culturi de primăvară, în lipsa unui produs de asigurare sau a vreunui sprijin financiar din partea statului, în primăvara 2021 se găsesc în incapacitatea financiară de a relua ciclul de producţie agricolă.
O treime din suprafaţă rămâne necultivată!?
Asociaţia Cultivatorilor de Cereale Iaşi (ACCPT Iaşi – GRÂNARII „DĂ-TE PE BRAZDĂ”), organizaţie membră a APPR, cuprinde 110 fermieri din judeţele de est ale României, însumând circa 40.000 de hectare. La începutul campaniei de primăvară a fost semnalat pericolul de nu fi semănate culturi agricole pe 10.000 ha, ceea ce reprezintă un sfert din total. Cu acest semnal, liderii Asociaţiei ieşene au fost prezenţi inclusiv la manifestaţiile din 4 martie 2021, în faţa Prefecturilor Iaşi, Botoşani şi Vaslui – judeţele cu cele mai mari suprafeţe afectate.
Pierderi şi penalităţi plus inputuri mai scumpe
În mod concret, pentru fermierii membri ACCPT Iaşi, efectele secetei de anul trecut înseamnă diminuarea cifrei de afaceri cu minim 40% până la 90-100, precum şi întârzieri la plata facturilor pentru inputuri – pierderi de 25-50%. Unii fermieri, neîndeplinind contractele de livrări cereale, au primit penalităţi de la 100 până la 800 lei/tonă.
Distribuitorii (de inputuri – n.r.) nu mai finanţează fermierii cu datorii din anul 2020!
EMIL TEOFIL BĂLTEANU
Preşedinte ACCPT Iaşi – GRÂNARII „DĂ-TE PE BRAZDĂ”
”Pe acest fond, în primăvara 2021 am dat startul unei noi campanii agricole care, în plus, a adus noi scumpiri ale inputurilor, în ultimele 2 luni preţurile fertilizanţilor crescând cu 30-50%, în timp ce costul carburanţilor a crescut cu 15%, din 15.11.2020 şi până acum.
Culturile de primăvară au fost mai puternic afectate decât cele de toamnă (care, până la jumătatea lunii martie 2021, erau despăgubite în proporţie de numai 90%). Nu mai spun despre dezbaterile legate de faptul că nu e corect ca plantele de toamnă să fie despăgubite şi cele de primăvară, nu”, arăta Emil Teofil Bălteanu, preşedinte al ACCPT Iaşi – GRÂNARII „DĂ-TE PE BRAZDĂ”.
Rate amânate tot pe cheltuiala fermierului
95% dintre fermierii membri ACCPT Iaşi au credite la bănci (toate cu capital străin), plătind dobânzi şi penalităţi la credite, care, în aceleaşi state europene de unde provin băncile, sunt de aproximativ 1-2% sau chiar negative. ”Lucrez 400 ha, iar în 2020, după ce am întors aproximativ 60 ha cu grâu, pe cealaltă suprafaţă care a rămas în picioare am recoltat 2-2,5 t/ha. La porumb, am avut pierderi de 60-100%. Am credite la bancă, pentru utilajele achiziţionate în ideea de a efectua lucrări de calitate şi la timp, pe fondul atâtor schimbări climatice încercând să valorific fiecare fereastră bună de lucru. Am fost nevoit să amân ratele la bancă, ducându-mă cu căciula în mână de nenumărate ori la creditor şi rugându-mă să accepte amânarea, nicidecum prezentându-mă acolo ca un beneficiar al vreunei legi date în acest sens de statul român. Deşi statul a promis că ne ajută. Dar nu a fost nimic adevărat. Iar, amânarea s-a produs cu costuri suplimentare tot pentru noi, fermierii. Cât priveşte înfiinţarea culturilor din primăvara 2021, din fericire, la experienţa mea de câteva zeci de ani în agricultură, am pus ceva bani şi la buzunarul din spate. Acum, apelez la acei bani”, spunea Petru Dăscălescu, proprietarul fermei Spicul Holboca, judeţul Iaşi.
Dacă anul acesta va fi ca şi anul 2020, cu secetă şi arşiţă, mă tem că voi fi şi eu printre cei înghiţiţi de faliment
PETRU DĂSCĂLESCU
Proprietarul fermei Spicul Holboca
Din nou în luptă inegală cu competitorii din Vest
Pe lângă neajunsul că se consideră profund nedreptăţiţi de faptul că la startul campaniei agricole din primăvara 2021 nu au beneficiat de promisele despăgubiri, producătorii agricoli acuză şi presiunea faptului că pornesc din nou pe drumul producţiei agricole de pe o poziţie inferioară faţă de ceilalţi competitori europeni, în privinţa nivelului subvenţiilor. ”Subvenţiile sunt sub nivelul celor europene, în timp ce achiziţiile noastre, respectiv utilaje, fertilizanţi, inputuri, seminţe, carburanţi, duc banii tocmai către acele ţări, unde fermierul este mult mai bine sprijinit atât de stat, cât şi de Uniunea Europeană”, puncta Cezar Andrei Musteaţă, fermier în comuna Ţibăneşti, judeţul Iaşi.
Diversificarea culturilor le-a adus mai multă siguranţă
”Eu lucrez câteva sute de hectare, împreună cu tatăl meu şi, învăţând din experienţa sa, am diversificat culturile şi am reuşit să menţinem un anumit echilibru. Iar, acum, în primăvară, ne ajută mult faptul că prin ACCPT negociem mai bine preţurile la inputuri şi relaţiile cu furnizorii, realizând o reducere semnificativă a cheltuielilor pe hectar. Fermierii care au avut culturi de primăvară în anul 2020, acum pornesc cel mai greu, deoarece au fost cei mai afectaţi de secetă, nu sunt capitalizaţi şi nu au cash flow. Dacă o parte dintre noi reuşeşte să aibă acces la finanţare, inclusiv prin susţinerea acordată de către unii furnizori de inputuri, o altă parte deja are biletele la ordin în bănci şi, pe fondul unor subvenţii mici şi al creşterii preţurilor inputurilor, vom vedea efecte nefaste asupra a ceea ce va însemna pâinea noastră cea de toate zilele”, sublinia fermierul din Ţibăneşti.
Sunt convins că în următorul an franzela de 1 LEU va fi vis, mai ales în condiţiile în care noi, românii, nu avem independenţă alimentară
CEZAR ANDREI MUSTEAŢĂ
Fermier în comuna Ţibăneşti, jud. Iaşi
Rămâne întrebarea…
Într-o primăvară în care, totuşi, au răsărit unele speranţe de redresare a situaţiei economice din ferme, ca urmare a formării în timpul iernii 2021 a unei rezerve încurajatoare de apă în sol, care ar putea susţine obţinerea unor recolte mai bune, rămâne de văzut cum vor fi găsite soluţiile de a finanţa fiecare etapă din tehnologiile plantelor de cultură!?
Protestul fermierilor din judeţele Iaşi, Botoşani, Vaslui, în data de 4 martie 2021
Un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
Sursa: revista-ferma.ro
