Învățământul romanesc cu profil “agricol” este doar o schema de export de bani publici și de forță de muncă, găuri negre unde se scurg sume imense pentru a pregăti absolvenți mediocri, dintre care oricum emigrează apoi mai bine de 90%. Doar aproximativ 10% dintre absolvenții de studii superioare de profil agricol rămân în România, iar, în cazul liceelor, procentul este și mai mic, susțin fermierii care se confrunta cu o acută forță de munca, acesta având, oricum, o calificare precară.
57 de licee cu profil “agricol” care pregătesc hostess și “specialiști în paza apropiata”
“Avem nevoie de o lege a învățământului agricol. Este nevoie de forță de munca calificată pentru agricultură. Dar 57 de licee pentru agricultura noastră sunt mult prea multe. (…) La liceele agricole s-a ajuns în situația în care un domn profesor a propus să facă o clasa de hostess. Se fac la liceul agricol bucătari, se fac la liceul agricol specialist în paza apropiată, nici nu vă imaginați…În loc să se vorbească despre mecatronică, despre digitalizare și specialiști în digitalizare, în loc să se vorbească despre specialişti în protecția plantelor, în loc să se vorbească despre zootehniști, noi ne-am orientat către acele profesii cerute de către proximitate. Ce ne e la indemna? Să facem agenți de paza…”, a declarat, președintele Asociației Grânarii, Emil Bălteanu.
Bani mulți de la buget pentru nimic
Sume imense se scurg anual din bugetul public pentru pregătirea de “specialiști” mediocri. Fermierii compară învățământul de profil agricol din România cu schemele de export a profitului practicate de hypermarket-uri sau de către traderii de cereale.
“Statul nostru cheltuie pentru un absolvent de liceu peste 50.000 de euro anual. Statul nostru cheltuie pentru un absolvent de învățământ superior minim 100.000 de euro (anual-n.r). Și tot statul nostru cheltuie câte 180.000 de euro, poate chiar mai mult pentru fiecare doctorat absolvit. Da, vorbim despre exportul de profit pe care-l fac marile lanțuri (de hypermarket-uri-n.r.), vorbim despre exportul de profit pe care-l fac achizitorii de cereale. Dacă facem un calcul pentru o generație de absolvenți, statul roman exportă, în fiecare an forță de munca cel puțin mediu-calificată de peste 200 de milioane de euro”, a adăugat Emil Bălteanu.
Sub 10% dintre absolvenți rămân să lucreze în România
Nu doar că statul roman pregătește absolvenți mediocri pe sume imense de bani, dar majoritatea covârșitoare a acestora emigrează imediat ce termina liceul sau studiile universitare.
“Cați dintre absolvenții de liceu, de facultate cu profil agricol și de doctorat rămân să lucreze în tara noastră? Sub 10%, așa cum vă spun, sub 10%. La liceu cred că procentul este și mai mic…(…) Sunt nişte categorii de absolvenți care stiu foarte bine de ce vin la liceu. Tânăr, abia intrat pe porțile liceului știe ce vrea să facă apoi în viață – să plece în Danemarca la ferma!”, a continuat fermierul.
Reprezentantul Asociației Grânarii considera că statul roman ar trebui să recupereze sumele de bani investite în pregătirea absolvenților de liceu și facultate care aleg să emigreze imediat după terminarea studiilor.
“OK! Pleci în Danemarca, dar nu mai lucrezi în România. Sau pleci după ce rambursezi taxa de studii. Eu, că absolvent, mă angajez, la începerea studiilor că, daca timp de șapte ani de zile nu voi lucra în domeniul pentru care m-am pregătit, să dau înapoi contravaloarea studiilor celor care m-au cultivat, celor care m-au întreținut”, a încheiat apoteotic, Emil Bălteanu.
De Marius Șerban
Sursa: agrostandard.ro
